sâmbătă, martie 24, 2012

Ajutor, imi pierd vocatia! capitol 2 - O viata intr-un fisier

www.facebook.com/VocationalCoach

Inca un capitol adaugat povestii mele despre cum m-am transformat din corporatista in liber profesionista, din vocatie.


Capitol 2
O viata intr-un fisier


De prin 2005 am inceput sa strang cu grija intr-un fisier informatie cu care rezonam intr-un fel sau altul. Am adunat articole, citate, prezentari, mailuri intr-un amalgam de teme care pareau ca nu au nici o legatura una cu alta, sanatate, psihologie, gandire creativa, analiza grafologica, inteligenta emotionala. Desi interesul pentru acest gen de informatie data de mai inainte, atunci a fost momentul cand i-am dat curs fara sa mai analizez. Asa s-a nascut fisierul "My stuff" care exista si acum in calculatorul meu. 

Desi stiam ca interesul meu era 100% autentic, de cate ori incercam sa folosesc informatia in propriul interes se intampla un fenomen bizar. Tot ce rezona puternic in interior devenea caraghios scos in exterior, sau cel putin aceasta era interpretarea mea. Asa ca o vreme am tinut numai pentru mine si pentru cateva persoane apropiate acest interes pentru ceea ce s-a dovedit a fi mai tarziu auto-cunoastere.


Nu ma pot opri sa nu ma intreb ce s-ar fi intamplat daca as fi lasat pasiunea mea pentru evolutie sa zaca intr-un fisier si nu ma pot opri sa nu va indemn pe voi, cei in care clocoteste foamea de explorare de descoperire, sa ii dati curs si sa nu va lasati niciodata viata adevarata intr-un fisier de calculator. 


Indrazniti sa aduceti la viata, sa testati si sa descoperiti cine sunteti, care este structura voastra si de ce simtiti intr-un anumit fel? De ce uneori cand sunteti singuri sau inconjurati de oameni sunteti uneori coplesiti de realitate in sens pozitiv sau negativ. Ce va face sa vi se taie genunchii, ce va ia rasuflarea, ce intamplari au oprit timpul in loc si v-au facut sa intelegeti ca exista o legatura indestructibila cu o lume bizara, ireala, guvernata de alte reguli, de neinteles pentru voi si care va ajuta sa fiti intregi?


Am facut cunostinta cu aceasta lume ca adult, destul de tarziu si acesta este cel mai mare dar pe care il iau de la aceasta viata.


Contactul meu cu aceasta lume magica s-a intamplat in 2003 si mi-a dezvaluit un mod de functionare de care habar nu aveam.

Ma aflu intr-un training si in jurul meu sunt colegii mei de atunci. Este un cadru tipic de training de multinationala, mese asezate in forma de "U", in stanga mea trainerul care ne explica ce avem de facut ca exercitiu practic. Lumina este naturala, lucru neobisnuit pentru sala de conferinte a unui hotel. Avem de purtat o discutie cu unul dintre colegi, prin care sa il ajutam pe acesta din urma sa isi atinga un obiectiv. Tragem biletele, eu voi fi managerul si o colega de-a mea va fi reprezentantul de vanzari. Totul se filmeaza, iar sefa mea este de fata.  Am emotii si sunt convinsa ca nu va iesi nimic bun.

Dupa primele fraze de acomodare, ceva magic se intampla. Privesc fata colegei mele, ii vad buzele miscandu-se, inteleg ce spune, insa realizez ca nu mai aud. Vorbesc la randul meu, dar parca cineva imi pune vorbele in gura, nu fac nici un efort sa gandesc. Camera se largeste, si toti cei din jur dispar. Este atat de placut. Simt cum lumina imi mangaie fata si inregistrez senina absenta curgerii timpului. Colega mea imi zambeste naucita. Ma intorc spre auditoriu si pe masura ce ei intra in cadrul meu, incep sa si aud ce mi se spune. Toti zambesc si ma felicita. Sunt singurul cursant care a obtinut un rezultat si a dus exercitiul la bun sfarsit. Nu inteleg ce s-a intamplat, cel putin nu rational. 

Abia in 2010 am reusit sa leg aceasta intamplare de evolutia mea, pana atunci a fost un episod disparat a unei alte realitati,un fel de evadare in viitor.

 continuarea in postarea urmatoare:), ca de obicei

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu