Ambasador Star of Service

miercuri, februarie 16, 2011

SPECTRUL CONŞTIINŢEI al lui Wilber


Premoniţie, iunie 2010
"Când cineva te întreaba Cine eşti? şi incerci să dai un răspuns rezonabil, sincer şi mai mult sau mai puţin detaliat ce faci, de fapt? ...Dintr-un punct de vedere, te descrii aşa cum te cunoşti, incluzând cele mai pertinente detalii, bune şi rele deopotrivă, utile şi inutile, ştiinţifice şi poetice, filozofice şi religioase - adevăruri pe care le consideri esenţiale pentru identitatea ta. Ai putea gândi de exemplu Sunt o persoană unică, o fiinţă înzestrată cu un anumit potenţial; sunt bun, dar uneori şi crud, sunt iubitor, dar uneori şi ostil; sunt tată şi avocat, îmi place pescuitul şi baschetul... Şi astfel lista de gânduri şi sentimente continuă." Ken Wilber, Fără graniţe, abordări orientale şi occidentale ale dezvoltării personale


M-am tot intrebat de ce au loc crizele de identitate în viaţa unui adult? 

Cum sunt foarte grijulie cu utilizarea cuvintelor şi a conceptelor, voi pune egal între termenul criză de conştiintă şi termenul criză de identitate, pentru că am gasit o sursă foarte credibilă (Ken Wilber, http://en.wikipedia.org/wiki/Ken_Wilber) care explică de ce apar dificultăţi în viaţa adulţilor  pe măsură ce spectrul conştiinţei lor se îngustează de la identificarea cu întreg Universul, la identificarea cu anumite fatete ale minţii lor. 
Wilber descrie existenţa unui spectru al conştiinţei alcătuit din cinci niveluri şi traversat de o linie de demarcaţie pe care o trasăm atunci când dorim să separăm sinele de non-sine.

Pare complicat, aşa că am făcut o schiţă mai jos care sper să ajute:


Şi în plus las ca atare explicaţia autorului din cartea citată în debutul articolului ca să nu complic şi mai tare lucrurile.

"Fiecare nivel apare ca urmare a diverselor locuri în care individul trasează această graniţă.(n.a. se referă la linia de separare între sine si non-sine). Linia de demarcaţie începe să se fisureze spre partea inferioară a spectrului, în zona pe care o numim transpersonală, şi dispare cu desăvârşire la nivelul conştiinţei unitare, fiindcă acolo sinele şi non-sinele devin un tot unic şi armonios. Este evident că fiecare nivel succesiv al spectrului reprezintă o îngustare sau restricţionare a ceea ce individul consideră a fi sinele său, adevărata sa identitate...La baza spectrului (n.a. pe Nivelul Constiinţei Totale), persoana simte că este una cu întreg Universul, că sinele său real nu este doar propriul organism, ci întreaga creaţie în ansamblul său. La următorul nivel (n.a. pe Nivelul Organismului Total) al spectrului (în sens ascendent), individul simte că nu este una cu Întregul, ci cu organismul său total. Sensul identităţii sale s-a îngustat de la Universul în întregime la o faţetă a acestuia - mai precis la organismul său. La nivelul următor (n.a. pe Nivelul EU-lui), identitatea de sine se îngustează şi mai mult, fiindcă acum el se identifică în principal cu mintea sau cu eul său, acestea fiind doar o faţetă a organismului total. Iar la nivelul ultim al spectrului (n.a. pe Nivelul SupraEU-lui), individul îşi reduce identitatea la anumite faţete ale minţii sale, înstrăinându-şi şi reprimându-şi umbra sau aspectele nedorite ale psihicului. Astfel el se identifică doar cu o parte a psihicului, o parte pe care o numim supraeu."


Până aici nici o problemă, adultul se poate identifica cu mai multe părţi din organism, minte, mediu sau Univers. Problema constă mai degrabă în această dorinţă omenească, care ne urmăreşte din vremuri străvechi, de a stabili graniţe. Cu fiecare graniţă trasată însă, nu facem altceva decât să stabilim o nouă zonă de conflict. 

În lumea iniţială, cea a lui Adam, nu existau graniţe, nu exista bine şi rău, frumos şi urât şi lista poate continua, animalele nu aveau nume, nimic nu era cartografiat. Granitele trasate mai apoi de toţi marii filozofi, matematicieni, fizicieni (până la teoria cuantică şi cea a relativităţii) au dus la creearea a noi şi noi zone de conflict. Ca o consecinţă omul se află astazi într-o criza profundă exprimată la toate nivelurile, politic, social, economic. 

Nu este de mirare deci că în acelaşi spirit, orice adult care îşi trasează linia de separare sine/non-sine pe nivelul Supraeului, intră în conflict cu Umbra sa, iar acest conflict se exprimă atât la nivel emoţional, cât şi la nivelul corpului. La nivel emoţional prin trăiri care îl împiedică pe acesta să funcţioneze normal, cea mai frecventă este depresia, dar mai sunt şi altele, iar la nivel corporal prin contractura musculaturii somatice involuntar şi pe perioade îndelungate. Câţi dintre noi nu  suferă de dureri de spate, tensiune în maxilare, zona cervicală, bazin, picioare?

Pentru prima dată am înţeles că în astfel de situaţii, dacă recurgem la seminarii sau alte forme de dezvoltare personală, ar fi bine să o facem ţintit, pentru că fiecărui nivel al spectrului conşiinţei i se potrivesc anumite practici, terapii sau modalităţi de dezvoltare personală.

Pentru nivelul Supraeului este suficientă consilierea şi terapia de susţinere.
Pentru nivelul Eului se poate face psihanaliza (aici autorul îşi exprimă rezervele legate de eficienţa psihanalizei), psihodrama, analiza tranzactională, terapia cognitivă şi psihologia eului, Pentru nivelul Organismului total se poate recurge la analiza bioenergetică, terapia rogeriană, terapie Gestalt, analiză existenţială, logoterapie, psihologie umanistă.
Pentru nivelul Conştiinţei Unitare sunt enumerate  hinduismul vedantic, budismul Mahayana si Vajrayana, taoismul, crestinismul ezoteric.

Închei cu viziunea lui Wilber asupra scopului dezvoltarii personale. Acesta spune că scopul dezvoltării personale este să îl ajute pe adult să se familiarizeze cu spectrul său - cu diversele sale niveluri, potenţiale şi probleme - oferindu-i acestuia posibilitatea de a se orienta mai bine pe calea înţelegerii şi dezvoltării de sine.

Încă nu am terminat cartea, însă la final voi reveni cu încă o postare. Cartea se numeşte "Fără graniţe, abordări orientale şi occidentale ale dezvoltării personale", autor Ken Wilber şi este editată de Elena Francisc Publishing. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu