Ambasador Star of Service

duminică, februarie 03, 2013

Sentimentul a fi

În mine crește avântat sentimentul că sunt. Esta ca o tulburare a spiritului în interiorul meu, ca suprafața unui lac care tremură sub suflarea vântului. Dacă vântul este delicat tulburarea este încărcată de iubire, dacă suflarea lui este turbată, ies din adâncuri cele mai negre temeri, nu mai pot distinge ce este de deasupra și ce este de dedesubt.

Cum aș putea descrie această nouă lume în care eu sunt? Sunetele sunt mai pline, culorile sunt mai intense, iar ce ating are o textură vibrantă. Curge ceva prin toate acestea, iar eu curg la rândul meu risipită și iar adunată. Organul de simț cel mai utilizat a devenit inima mea. 

În fiecare dimineață mă nasc fără să fiu, iar primele ore ale zilei mă transformă în mine ce sunt. Realitatea mă strecoară prin sita ei zilnic, fără excepție, iar rezultatul final este același, îmbrățișarea caldă și plină de iubire a fluidului în care plutim cu toții, oameni și animale, subiecte și obiecte.

Am o întreagă teorie despre ce mi se întâmplă, aș putea descrie în cel puțin două paradigme acest salt al ființei mele. Nu scriu versuri albe și nici proză ca să vă încânt sufletele zbuciumate. Aceste trăiri sunt un fapt, ele mi se întâmplă, exact așa cum le descriu, în aceeași succesiune. Așa cu spunea elvețianul hipersensibil care construia turnuri la Bolingen, parafrazez: de ce oare dăm credit pentru ce este în exterior și nu dăm credit, ba chiar nimicim ce există în interior? De îndată ce avem o reprezentare a interiorului este un fapt că interiorul există.

În concluzie fiți înțelepți, ce visați ziua sau noaptea există!











Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu